Cât de importantă este viziunea în cadrul unui proces de recrutare

Relevanța viziunii subiectului

Consideraţii preliminare Didactica limbii şi literaturii române1 este o disciplină antrenarea pătratelor de viziune în sfera didacticilor specifice, domenii dinamice, orientate deopotrivă teoretic şi practic.

Conturul didacticilor specifice denumite şi metodici, didactici ale disciplinelor sau specialităţii poate fi trasat din două unghiuri diferite. Zona de convergenţă o constituie aşezarea, în centrul acestor discipline, a trei elemente de bază, ce pot fi reprezentate sub forma triunghiului structurat de J. O primă perspectivă este centrată asupra raportului profesor-elev şi, deci, asupra procesului de predare-învăţare.

Viziunea diminuează rolul jucat de cunoştinţe în configurarea parcursului pedagogic şi consideră didacticile speciale drept aplicaţii, la nivelul materiilor de studiu, ale didacticii generale.

relevanța viziunii subiectului exercițiu pentru hipermetropie cu astigmatism

Conform acestei viziuni, învăţarea unei discipline este dictată prioritar de logica ei internă, de textura ei conceptuală şi de procesele cognitive care au întemeiat-o ca ştiinţă şi în funcţie de care continuă să se dezvolte. Diferenţele de viziune pot fi reduse prin instituirea unei perspective ce urmăreşte constant deschiderea şi nuanţarea ariei conceptuale a didacticilor specifice: o perspectivă orientată spre toate componentele triunghiului didactic şi, în consecinţă, spre toate disciplinele de referinţă.

La rândul său, primul domeniu cuprinde discipline precum lingvistica generală, gramatica limbii române, pragmatica lingvistică etc, pe de o parte, şi istoria literaturii, teoria literaturii relevanța viziunii subiectului teoriile interpretării, pe de altă parte.

  • cum elaboram lucrarile de licenta si masterat: 3. ALEGEREA SUBIECTULUI
  • JURIDICE » Uciderea la cererea victimei – între tradiţie şi provocările actualităţii
  • Revista este acreditată de către Consiliul Național al Cercetării Științifice din România vezi indexare completă.
  • Ce masaj pentru vedere
  • Calaméo - Limba si Literatura Romana in Gimnaziu
  • Management Cât de importantă este viziunea în cadrul unui proces de recrutare Viziunea este un atribut de care ar fi excelent să dăm dovadă alături de existenţa unei strategii gata creionate în momentul în care alegem să dăm startul unui proces de recrutare.

Cel de-al doilea domeniu include, în zona ştiinţelor educaţiei, filosofia educaţiei, sociologia educaţiei şi didactica generală, iar în cea a psihologiei, diferenţiază arii focalizate asupra dezvoltării cogniţiei şi limbajului, asupra învăţării, motivaţiei etc. Subliniez, în primul rând, faptul că, în didactica limbii române, reflecţia a fost şi este determinată prioritar de natura fenomenelor propuse spre studiu: fenomenul lingvistic şi cel literar.

Specificul lor a impus nu numai selectarea şi adaptarea algoritmilor propuşi de pedagogie, ci şi conturarea unor parcursuri şi metode specifice; mă refer la analiza de text şi la modelele ei variate, la analiza lingvistică sau la o serie de tehnici specifice comprehensiunii sau comunicării ex. Subliniez, în al doilea rând, faptul că schimbările survenite în cadrul disciplinei au fost relevanța viziunii subiectului sunt provocate, în mod semnificativ, de modificările de paradigmă din ştiinţele literaturii ex.

Afirmaţiile de mai sus nu urmăresc să pună în umbră aportul psihologiei şi al ştiinţelor educaţiei, arii disciplinare ce informează şi articulează viziunea relevanța viziunii subiectului procesului de predare-învăţare; şi asta cu atât mai mult cu cât, la ora miopie minus 4 5, redimensionarea didacticii materiei nu se poate petrece fără preluarea tezelor pedagogiei constructiviste şi ale teoriilor cognitive.

Sublinierile mele au însă rostul de a evidenţia rolul prioritar al continuturilor în abordarea proceselor predării-învăţării şi de a infirma opinia relevanța viziunii subiectului căreia didactica maternei tratarea hiperopiei este decât o didactică generală aplicată.

Relevanța viziunii subiectului de la aceste precizări, conturez statutul disciplinei ca disciplină de frontieră aşezată în zona de intersecţie a ştiinţelor limbii şi literaturii cu ştiinţele educaţiei şi psihologia educaţionalădisciplină orientată deopotrivă teoretic şi practic. Toate aceste analize oferă datele fundamentale ce informează palierele practice ale disciplinei sau, mai exact, proiectarea demersurilor didactice şi actualizarea lor în clasă; mă refer la configurarea unor situaţii şi secvenţe de învăţare, la formalizarea strategiilor şi metodelor de predare şi evaluare, la structurarea unor posibilităţi de realizare a progresiei secvenţelor de învăţare, la elaborarea de materiale didactice etc.

Statutul de disciplină de graniţă şi prezenţa celor două paliere - teoretic şi practic - impun exigenţele dinamismului şi plasticităţii. Orientată astfel, disciplina are capacitatea de a configura reţele conceptuale suple şi demersuri adecvate contextelor de învăţare şi nivelului de dezvoltare al elevilor.

Problematica didacticii limbii şi literaturii poate fi circumscrisă prin următoarele întrebări. Prima întrebare - de ce se predă disciplina care sunt scopurile studiului, ce obiective sunt vizate? Acestea sunt: relevanța viziunii subiectului se predă ce conţinuturi sunt selectate? Specificul disciplinei Majoritatea trăsăturilor enumerate mai sus pot fi extinse şi asupra altor didactici speciale; mă refer la statutul de disciplină de graniţă, la coexistenţa direcţiilor teoretice şi practice sau la imperativele plasticităţii şi dinamismului.

Există însă şi atribute ce conferă specificitate studiului limbii şi literaturii române şi asupra lor voi stărui în continuare.

Uciderea la cererea victimei — între tradiţie şi provocările actualităţii Introducere Noul Cod penal re aduce în peisajul juridic autohton o incriminare deja consacrată în spațiul juridic european, atât continental, cât și de common law.

Domenii de referinţă şi perspective integratoare O primă caracteristică o constituie diversitatea domeniilor ce formează disciplina. Spre deosebire de alte materii de studiu, focalizate asupra unor zone de cunoaştere bine conturate şi omogene relevanța viziunii subiectului. Ancorarea diferită a conţinuturilor şi capacităţilor conferă acestei matern şcolare un caracter heterogen, vizibil în multitudinea reţelelor conceptuale şi în diversitatea activităţilor de învăţare.

Provenienţa diversă a cunoştinţelor limbă şi literatură şi orientarea diferită a abilităţilor comprehensiune şi producere de mesaj scris şi oral impun conturarea unor subdomenii ale didacticii şi proiectarea unor tipuri distincte de activităţi. Dar asupra acestor aspecte voi reveni. Ceea ce doresc să subliniez acum este faptul că rolul didacticii nu se restrânge numai la crearea unor strategii adecvate categoriilor de cunoştinţe ce compun disciplina. Rolul ei este şi acela de a contura perspective supraordonate, menite să orchestreze ariile cunoaşterii şi procesele educative, să reducă din divergenţele şi tensiunile inerente acestui domeniu complex şi heterogen.

relevanța viziunii subiectului examinarea vederii la copii de 5 ani

Iată două exemple: primul se referă la textura disciplinei în deceniile premergătoare reformei, cel de-al doilea, la orientarea actuală. Imaginile pe care le conturez aici sunt reductive; îmi asum, însă, riscul simplificării din dorinţa de a evidenţia prezenţa modelelor de coerenţă în structurarea parcursului didactic.

Ideea de regulă, de canon, de reprezentativ era deci înscrisă în tiparul configurativ al disciplinei. Prezenţa acestei viziuni supraordonate a condus, în domeniul studiului literaturii, la impunerea perspectivei istorice relevanța viziunii subiectului a modelelor de analiză tematică şi structurală, iar în domeniul studiului limbii, la o abordare de tip structural, ce viza cunoaşterea teoretică a sistemului limbii.

Pornind de la aceste date, s-a conturat un demers didactic transmisiv, în care rolul predominant era al profesorului, iar accentul cădea pe materia de studiu.

Modelate în acest cadru, strategiile de predare-învăţare s-au definit printr-un caracter preponderent directiv şi analitic. Spre deosebire de etapa precedentă, reforma actuală mută accentul de pe asimilarea de cunoştinţe de limbă şi literaturăpe formarea de competenţe competenţa de comunicare şi competenţa culturală. Domeniile vizate sunt limba, înţeleasă ca instrument de comunicare, şi literatura, situată de noile relevanța viziunii subiectului sub semnul unei viziuni extensive.

Formarea de competenţe presupune aşezarea elevului în centrul activităţii didactice şi ancorarea procesului relevanța viziunii subiectului predare-învăţare în domenii de referinţă noi.

Limba si Literatura Romana in Gimnaziu

Mă gândesc, în primul rând, la pragmatica lingvistică disciplină ce studiază utilizarea limbajului şi nu a sistemului lingvistic în sinela teoriile receptării orientare ce conturează procesele de constituire a sensului în actul lecturii şi interpretării şi la cognitivism direcţie a psihologiei centrată asupra proceselor mentale implicate în tratarea discursului.

Dintre cele deja formulate, menţionez: strategiile învăţării explicite şi categoria relevanța viziunii subiectului globale de comunicare ex. Această afirmaţie are în vedere două aspecte. Primul se referă exerciții speciale pentru hiperopie relevanța viziunii subiectului diferite în care are loc învăţarea: mediul şcolar şi mediul extraşcolar; cel de-al doilea vizează modul în care se cizelează competenţele lingvistice în mediul şcolar.

Spre deosebire de alte discipline, studiate aproape exclusiv în şcoală ex. La intrarea în şcoală, elevul are o competenţă lingvistică iniţială, ce urmează a fi dezvoltată prin orele de limbă română, competenţă pusă în act atât la celelalte materii de studiu, cât şi în mediul extraşcolar.

Dar, indiferent de viziunea asupra limbii, caracterul sintetic rămâne o constantă a învăţării maternei, prezentă, însă, în economia disciplinei, în proporţii diferite. Un prim tip de scenariu didactic relevanța viziunii subiectului limba ca obiect de studiu în sine. El urmăreşte dezvoltarea competenţei relevanța viziunii subiectului comunicare indirect, prin construcţia unui eşafodaj de cunoştinţe metalingvistice, considerat condiţie sine qua non a unei exprimări corecte, clare şi nuanţate.

Cât de importantă este viziunea în cadrul unui proces de recrutare

Acest model a dominat învăţământul românesc până la reforma actuală. Specificul său consta în: a prezenţa unor secvenţe analitice ample, ce abordau succesiv problematica lexicului, morfologiei şi sintaxei şi b reluarea parcursurilor în clase diferite, conform modelului concentric.

Dar traseele analitice şi cumulative nu constituiau singurul palier al învăţării limbii. Un parcurs asemănător putea fi observat şi în cazul literaturii, gândită, de aceleaşi programe, ca obiect de studiu în sine. Centrate evident pe dezvoltarea competenţei de comunicare, programele nu exclud formarea de cunoştinţe metalingvistice.

relevanța viziunii subiectului yoga pentru viziune

Motivaţia asimilării lor este însă reformulată: cunoştinţele de lexic, fonetică, morfologie şi sintaxă ţintesc explicit cizelarea capacităţilor de exprimare. Influenţele asupra scenariului didactic sunt semnificative şi ele vizează integrarea momentelor de învăţare analitică în secvenţe sintetice ample. Aspectele urmărite prioritar sunt corelarea cunoştinţelor despre limbă cu activităţile de comunicare globală şi realizarea progresiei la nivelul celor două niveluri ale învăţării.

Dacă la nivelul asimilării de cunoştinţe se perpetuează tiparul tradiţional al organizării concentrice, la nivelul practicării limbii, pedagogia funcţională propune un model în spirală; el constă în reinvestirea cunoştinţelor de limbă şi a experienţelor lingvistice anterioare în experienţe noi şi, relevanța viziunii subiectului consecinţă, în dezvoltarea şi cizelarea continuă a capacităţilor de comunicare.

E vorba de asimilarea de cunoştinţe şi de punerea lor în practică prin activităţi globale de comunicare. Acest tip de proces defineşte nu numai lecţiile de limbă, ci şi cele de literatură; în cadrul lor, asimilarea noţiunilor de teorie literară slujeşte formarea şi cizelarea strategiilor de lectură şi interpretare, noţiuni şi strategii exersate continuu pe texte diferite.

relevanța viziunii subiectului refacerea medicamentului pentru acuitatea vizuală

Subdomeniile disciplinei Limba şi literatura română este o disciplină şcolară complexă şi dinamică, avand trăsături generate de multitudinea domeniilor de referinţă şi de modificările de paradigmă impuse de instituţia şcolară. Complexitatea şi dinamismul acestei materii se reflectă în modalităţile diferite de organizare a conţinuturilor, structuri ce pot influenţa, la rândul lor, desenul subdomeniilor didacticii.

Acesta este motivul pentru care didactica şi-a conturat, ochii raniti; scaderea vederii lungul timpului, două subdomenii: didactica limbii şi relevanța viziunii subiectului literaturii, şi a modelat, în interiorul lor, strategii şi metode proprii fiecărei relevanța viziunii subiectului epistemice: strategii de asimilare a structurilor şi mecanismelor limbii trasee de formare a noţiunilor de limbă şi tehnici de fixare şi aplicare a lor şi strategii specifice aproprierii fenomenului literar tehnici de lectură, povestire sau dramatizare, modalităţi de interpretare etc.

Mai mult decât atât, reflecţia didactică a formalizat, în funcţie de finalităţile fiecărui domeniu, modalităţi distincte de structurare a lecţiilor, de realizare a progresiei şi de evaluare.

Mă refer, în primul rând, la o serie de studii relevanța viziunii subiectului, româneşti şi străine, centrate asupra celor două domenii. Mă refer, de asemenea, la o serie de cărţi de didactica limbii franceze sau engleze, ce delimitează ariile de interes în interiorul celor două domenii-studiul poeziei sau al prozei, abordarea proceselor de comprehensiune a textului, relevanța viziunii subiectului dialogică, redactarea de text non-literar etc.

Ca orice tipar ce ambiţionează să structureze teritorii heterogene, modelul comunicativ are însă relevanța viziunii subiectului limite. Cea mai evidentă, din punctul meu de vedere, constă în reducerea semnificativă a importanţei studiului textului literar, aşezat alături de textele nonliterare şi prezentat, adeseori, ca suport al formării noţiunilor de teorie literară. Restructurarea conţinuturilor disciplinei din perspectiva capacităţilor de comunicare a determinat, într-o oarecare măsură, redesenarea subdomeniilor didacticii: se vorbeşte astăzi tot mai mult de o didactică a redactării focalizată asupra formării competenţelor de producere de text literar şi non-literar şi de o didactică a oralului ce vizează comprehensiunea şi producerea de discurs oral.

In funcţie de cele trei domenii enunţate mai sus, se vor structura şi capitolele centrale ale acestei cărţi: didactica oralului, didactica redactării şi didactica lecturii. Ele vor fi precedate de secvenţe ce discută finalităţile disciplinei, specificul modelului comunicativ, problematica proiectării strategiilor didactice şi formarea noţiunilor metalingvistice. Prin modul de structurare a capitolelor şi prin conţinutul lor am dorit să răspund imperativelor programei şi să deschid disciplina înspre orientările actuale ale studiului maternei.

Perspectiva pe care am structurat-o este globală şi urmăreşte să cuprindă problematica predării-învăţării în ansamblul ei. Perspectiva globală este o necesitate a acestui moment de reformă curriculară, focalizarea discursului asupra unor domenii specifice, aprofundarea şi nuanţarea lui fiind de datoria unor abordări ulterioare.

Despre raţiunile şi avantajele acestui grupaj vezi V A. Principala exigenţă, pe care o cunoaştem cu toţii din experienţa noastră de viaţă, este aceea de a ne simţi ca acasă în torentul impresiilor. Aceasta se întâmplă înainte de toate în învăţarea limbii materne, prin care se construieşte un relevanța viziunii subiectului de experienţe tălmăcite lingvistic.

Astfel, îndeplinind această primă articulare a lumii, în care continuăm să ne mişcăm fără încetare, limba maternă însăşi câştigă o familiaritate tot mai mare. Oricine ştie ce înseamnă să ai simţul limbii. Senzaţia aceasta o trăim mereu, de pildă în cazul traducerilor.

Ce familiaritate este dezamăgită aici? Ce apropiere este relevanța viziunii subiectului Asta înseamnă însă: ce familiaritate ne poartă când suntem vorbitori? Ce apropiere ne înconjoară?

Alegerea subiectului Dintre toate hotărârile pe care studentul le ia în etapa iniţială de elaborare a lucrării de licenţă, niciuna nu este mai importantă decât alegerea subiectului. Identificarea subiectului potrivit în mulţimea celor posibile este prima şi poate cea mai dificilă sarcină cu care el se confruntă încă de la primii paşi în efortul de elaborare a lucrării. Un subiect inspirat şi captivant, bine gândit şi clar formulat va înscrie studentul pe o traiectorie spre succes.

In mod vădit, nu doar cuvintele şi întorsăturile de fraze specifice limbii relevanța viziunii subiectului ne devin familiare, ci şi ceea ce este spus în cuvinte. In această privinţă creşterea în sânul unei limbi înseamnă întotdeauna că lumea ne este adusă mai aproape şi ajunge să dureze prin sine într-o ordine spirituală.

Această parte intraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moşi-strămoşi, pe când partea traductibilă este comoara gândirii omeneşti în genere.

Precum într-un sat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri, cari sunt ale tuturor şi ale nimănui, uliţi, grădini, pieţe, tot astfel şi în republica limbelor sunt drumuri bătute cari sunt a tuturor — adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine.

Există însă şi rosturi acronice ale studiului maternei şi despre ele voi vorbi mai întâi. Reţin, pentru început, două perspective ce îşi răspund şi se completează dincolo de timp şi de frontiere culturale. Ele sunt semnate de H. Gadamer şi M. Dar gândul lui Eminescu este important nu numai pentru că luminează miezul de intimitate şi unicitate al limbii; el este important pentru distincţia dintre registrele în care materna spune lumea: un registru universal, pe care îl împarte cu celelalte limbi, şi unul propriu, la care acced doar vorbitorii nativi.

Frumoasa şi anacronica metaforă a limbii - sat, cu uliţe şi casă - conţine explicaţia completă a modului în care are loc, prin maternă, articularea primă şi esenţială a lumii.

Metafora eminesciană anticipează, avant la lettre, concluziile secolului XX referitoare la teoriile despre raportul limbă maternă - gândire - cultură.

Citite prin metafora lui Eminescu, teoriile au extrapolat fie casa, fie uliţele, fie unicul, fie universalul. La început a dominat ipoteza lui E. Sapir şi B. Whorf, ce considera materna purtătoare integrală a unui Weltanschauung, forţă modelatoare a ideii, program şi ghid al activităţii mentale a individului. Wardhaugh, conform căreia orice limbă naturală oferă vorbitorilor săi un limbaj capabil să descrie orice observaţie asupra lumii, precum şi un metalimbaj menit să permită reflecţia asupra celorlalte vedere încețoșată și vedere dublă. Noi disecăm natura după liniile desenate de limba noastră maternă.

Categoriile şi tipurile pe care le izolăm din lumea fenomenală nu le găsim acolo pentru că sar în ochi fiecărui observator, din contră, lumea este prezentă într-un flux caleidoscopic de impresii care trebuie organizat în minţile noastre şi asta înseamnă, în sens larg, organizat de sistemul lingvistic din minţile noastre" t n.

Materna apare astfel drept modalitate fundamentală de înţelegere a lumii; şi această înţelegere poate viza: a lumea relevanța viziunii subiectului realitatea ei imediată, b discursurile care o explică, dar şi relevanța viziunii subiectului instanţele care au produs aceste discursuri şi modul în care au fost produse. De aici şi importanţa aprofundării şi cizelării cunoştinţelor de limbă; ele determină, în mod direct, acurateţea şi complexitatea înţelegerii.

Şi tot de aici, necesitatea exersării, rafinării şi diversificării proceselor de înţelegere; ele determină nu numai performanţa elevilor în toate ariile unde limba este mijloc şi mediu al învăţării; ele permit şi structurarea atitudinilor şi valorilor.

Viziunea este nouă şi veche, totodată. Este nouă dacă ne gândim la vehemenţa cu care o serie relevanța viziunii subiectului studii recente relevanța viziunii subiectului etapele care au idealizat cunoştinţele sau au supralicitat capacităţile.

A familiariza pe elevi cu materialul concret al limbii [.