Encefalul (creierul)

Funcția de vedere a creierului. Arată/ascunde cuvinte de învăţat

Între ochi, ureche și creier. VR, animație 3D, 2D, stop-motion și tentative de a desluși vedere încețoșată chlamydia pe înțelesul celor care nu sunt neurocercetători.

Conferința de azi e mai puțin despre ce percepem și mai mult despre cum procesăm.

este posibilă îmbunătățirea vederii prin exerciții fizice

Cîrneci urmează să funcția de vedere a creierului despre o rețea din creier, numită Default Mode Network, unde, practic, se întâmplă totul. Acolo suntem cine suntem, ne spunem povestea despre trecutul propriu și ne facem planurile pentru viitor, ne judecăm pe noi înșine și pe alții — și, mai important, ar putea să fie și calea către tinerețea veșnică.

Bine, mai e mult până acolo. Tinerețea veșnică și viața fără de moarte rămân basme. Între timp, noi îmbătrânim mai încet decât strămoșii noștri, dar continuăm să ne degenerăm la bătrânețe. Până să găsim o soluție sigură împotriva defectării creierului uman, psihologul cu experiență academică de peste 20 de ani și pionier al psiho-neuro-imunologiei și al neuroștiințelor dezvoltării în România, ne-a vorbit funcția de vedere a creierului ore despre creier și vârste, despre ce înseamnă minte și conștiință, dincolo de concepte filosofico-metaforice, despre ce ne deosebește, de fapt, de cimpanzei, și cum putem să ne hack-uim memoria ca să ne ajute să ne întreținem creierele în stare bună.

Altfel spus, amintirile noastre se înscriu pe două curbe clare de amintire: ne putem aminti mai clar ultimii doi-trei ani și incidente din adolescență și copilărie.

masă pentru viziune cu litere

Asta cu-atât mai mult după ce sărim de 40 de ani, când se instalează așa-numitul reminiscence bump effect și ne e mai simplu să ne amintim ce-am trăit între 14 și 25 de ani decât în orice altă perioadă a vieții. Visatul cu ochii deschiși, care e intens între 17 și 29 de ani, scade ca frecvență tot după 40 de ani. Dezvoltarea gusturilor muzicale se oprește pe la 24 de ani sau 30, conform altor studii — de-asta tratamentul vederii după operație mai mulți dintre noi ascultă și după 30 de ani aceeași muzică pe care o puneau pe repeat și-n liceu.

Nu întâmplător psihologul începe conferința cu clipul de mai jos - toate cele 13 minute ale sale. Conform testului KAIT care sondează inteligența cristalizată și cea fluidă la adolescenți și adulțidupă 44 de ani ne e mai greu să ne sondăm cunoștințele adică să ne folosim funcția de vedere a creierului cristalizatăiar abilitățile adică inteligența fluidă se funcția de vedere a creierului și ele după 49 de ani.

Pentru ambele, perioada de glorie, atât la bărbați, cât și la femei e între 17 și 29 de ani.

Ce se află în creierul vostru?

Rezultatele se leagă de cele ale studiului întreprins de Sarah Jayne BlakemoreThe social brain in adolescence, care a analizat densitatea substanței cenușii în creier, pe toți cei patru lobi cerebrali. Nu e doar o chestiune de performanțe, ci și de construcție de identitate și autobiografie. La 29 de ani îți amintești din plin visele; după 40 începi să le uiți din ce în ce mai mult. Până la 30 de ani, intri în faza profundă a somnului, adică în REM, în mod regulat.

deteriorarea vederii la ce boală

După 30 sau chiar înainte, dacă suferi de depresieai probleme cu consolidarea memoriilor autobiografice, care are loc în timpul etapei REM. Una dintre cele cinci principale trăsături de personalitate din modelul Big Fivedeschiderea spre experiențe noi atinge o cotă maximă pe la 20 de ani, intră într-un platou până la 30, iar apoi descrește. Schema e valabilă indiferent de contextul cultural, explică Dragoș Cîrneci — și ar putea fi și motivul pentru care oamenii tineri asimilează provocările prin care trec și se lasă schimbați de ele.

Cu cât îmbătrânim, însă, suntem mai destabilizați de ele și ne e mai greu să le integrăm.

  • Cortexul cerebral este stratul de creier adesea menționată ca substanță gri.
  • 7 chestii despre creier, pe care le-am aflat de la un psiholog român - Scena 9
  • Chirurgie viziune astigmatism ochi

Așa apar depresia, anxietatea și alte tulburări, spune psihologul. De ce?

Medicina actuală, între emisfera stângă şi emisfera dreaptă a creierului

Pentru că speranța de viață s-a dublat în ultimele două secole, de la Revoluția Industrială încoace, după zeci de mii de ani în care a fost pe la Creierul uman, însă, încă nu s-a adaptat la schimbările astea de dată foarte recentă. Ne povestim ca să supraviețuim E o metaforă care-o să placă filologilor și nu numai, dar are un sâmbure de adevăr.

Amintirile mai vechi și cele mai noi lasă în creier amprente în rețele comune, însă cu cât amintirea e mai veche, cu atât activează mai multe rețele implicate în sistemul semantic sau verbal. Pentru amintirile mai noi, rețelele implicate sunt cele clasice, din memoria episodică.

Altfel spus, cu funcția de vedere a creierului amintirea e mai recentă, cu-atât e mai bogată senzorial. Ne amintim de anul trecut de la mare cum suna muzica, cum sufla briza, ce gust aveau micii, spune Cîrneci.

Meniu de navigare

Însă o amintire din copilărie va fi mai săracă senzorial și mai bogată verbal. Cu cât creierul uman îmbătrânește, explică psihologul, cu-atât îi e mai greu să redea amintiri senzoriale.

vitamina buna pentru viziune

Și aici e clenciul, miezul prezentării psihologului: procesarea verbală nu are loc doar în cele două zone binecunoscute din creier, Wermicke și Broca.

Iar rețeaua asta Default e cam tot ce e uman în noi. Funcționăm pe pilot automat Ca să ajungem la descoperirea rețelei Default, spune Cîrneci, avem de mulțumit evoluției rapide a studiilor de neuroimagistică.

deteriorare accentuată a vederii

Acestea au explodat după al Doilea Război Mondial, când abundența de pacienți cu leziuni craniene și cerebrale i-a determinat pe cercetători să se aplece asupra patologiilor lor.

Drept dovadă, explică acesta, la hochei apărătoarea pentru testicule a apărut de la finalul secolului XIX. Casca obligatorie abia în La începutul anilorcercetătorii în neuroștiințe au încercat să identifice prin experimente de neuroimagistică ce zone se activează în creier în timpul diverselor funcția de vedere a creierului cognitive. S-au prins rapid că nu prea există o astfel de stare de inactivitate a creierului. Default State Network. Imagine prelucrată cu Prisma. E interesant și că niște teste ulterioare de imagistică, întreprinse asupra pacienților cu depresie au conchis că depresivii au o rețea Default mult mai activă.

Are mai multe hub-uri, nouă la număr, cu funcții diferite. Tot în DSN se află și sense of agency, adică autonomia fiecăruia dintre noi, care corelează scopurile, metodele și rezultatele: ce-am vrut să fac, ce-am făcut și ce-a ieșit. Aici e și casa reveriilor, care sunt asociate cu consolidarea memoriei. E important de spus și că DSN-ul ne ajută să blocăm procesarea unui eveniment neplăcut, pentru a nu-i consolida amintirea.

7 chestii despre creier, pe care le-am aflat de la un psiholog român

Rețeaua asta nu e conectată la restul creierului până pe la ani, explică Dragoș Cîrneci. Se stabilește ca rețea undeva între 10 și 21 de ani. Și e interesant că DNS-ul se găsește și la șobolani și maimuțe. Diferența dintre noi și speciile astea constă în limbajul verbal, care contribuie la introspecție, și care s-a grefat mai puternic pe creierul mamifer al omului decât pe cel funcția de vedere a creierului șobolanilor sau maimuțelor.

Întrucât prin limbaj ne mediem introspecția, cercetătorii au conchis că funcția rețelei Default e de a funcția de vedere a creierului constant mediul și de a vedea dacă ceea ce percepem se potrivește cu ceea ce cunoaștem deja. Craniu la tomograf. Altfel spus, rolul rețelei Default e să protejeze organismul de pericolele din exterior și interior.

Se descurcă mai bine până pe la 30 de ani, spune Cîrneci, pentru ca apoi, după ce deschiderea noastră către experiențe noi scade, să devină o sită care cerne și compară tot ce ai învățat cu ce primește nou. Poate cel mai interesant rol al rețelei Default e că se activează atunci când ne chestionăm sau suntem chestionați — fie că se-ntâmplă la o bere sau la psihoterapie.

Acolo se află preferințele, personalitatea, deciziile noastre, opiniile despre mediul înconjurător, felul în care vedem trecutul și viitorul. Altfel spus, rețeaua Default, miezul creierului nostru, nu ne reflectă neapărat comportamentul real, ci o poveste concepută de rețea despre experiențele personale.

Rețeaua Default e un repozitar al poveștii noastre despre noi.

Înregistrează-te pentru ştirile noastre

Cu cât suntem mai tineri, cu-atât își dă mai ușor reset. După de ani, rețeaua apără cu orice preț ce știe, pentru că își pierde din capacitatea de a integra experiențele noi și provocatoare. Virușii te-au făcut om Psihologul neurocercetător ne spune și nouă, așa cum le-ar fi spus și studenților lui, că dacă vrem să aflăm cum funcționează creierul, să lăsăm filosofia și conceptele vagi introduse de psihologii ultimelor două secole.

Adevărul despre creierul uman, zice Cîrneci, se află în locuri care pot să pară șocante, cum ar fi virusologia și imunologia. Dar să începem cu evoluția.

Ea poate fi declanșată de schimbări de mediu, inclusiv de disponibilitatea hranei. În ciuda semanticii limbii române, evoluția nu înseamnă progres, ci diversitate, deci poate consta și în regres.

Un organism dus în alt fel de mediu decât cel în care a trăit are două opțiuni: fie se schimbă, fie moare.

1. Trunchiul cerebral

Și aici, spune dr. Cea mai mare parte a genelor umane sunt formate din retroviruși. Niște elemente virale extrem de importante pentru ADN-ul uman sunt cele mobile, adică jumping genes sau retrotransposoni.

Webinar - Dr Corina Bălan - Antrenarea creierului pentru rezultate de 10

Ca și virușii, deși locuiesc în celulă, ai capacitatea de a se întoarce în nucleu. Neurotransposonii sunt bucăți sparte de viruși, care ne definesc ca fiind dramatic diferiți față de cimpanzei. Nu genele clasice ne deosebesc, ci cele mobile. Cimpanzeii au Suntem mai sofisticați cu mintea pentru că aceste elemente de viruși ne-au construit genele altfel și au ordonat creierul altfel. Virușii sunt cei mai mulți pe Pământ și datorită lor nu a dispărut viața pe Pământ.

ADN-ul are capacitatea de a se repara până în 40 de ani, explică Dragoș Cîrneci. Ulterior, în ADN încep să apară mutații. Pentru că voi sunteți expirați! Râsete în sală. Nu mai sunteți la 40 de ani în termen de garanție.

  1. Encefalul (creierul) | Anatomie si fiziologie
  2. Home » Stiinta » Funcţiile cognitive ale creierului pot fi îmbunătăţite cu ajutorul unei metode inovative Funcţiile cognitive ale creierului pot fi îmbunătăţite cu ajutorul unei metode inovative Autor: Alexandru Voiculescu
  3. Cu ce viziune poți conduce o mașină
  4. Creier - Wikipedia
  5. Patru cortexul cerebral lobilor creierului
  6. Ce se află în creierul vostru? | Ask A Biologist
  7. Kate Hoy 27 aprilie Creierul uman Biologie Niciun comentariu Metodele folosite pentru studiul creierului uman au avansat semnificativ în ultimii 15 ani şi odată cu acestea s-a schimbat şi înțelegerea noastră cu privire la funcţionarea creierului.

Viața a evoluat pe mai multe linii, fiecare cu sensul ei. Noi n-am găsit încă modul de a ne repara, de a ne face update, pe linia noastră de evoluție.

Suntem ceea ce vrem să credem că suntem Pentru că virușii ne-au creat, nu e de mirare că la originea identității de grup a tuturor speciilor stau virușii, conform lui Dragoș Cîrneci. E, de vedere neclară uneori, o teorie preluată din cartea Origins of Group Identity. Viruses, Addiction and Cooperation a cercetătorului Luis Villarreal, publicată în Conceptul central al acestei teorii e modulul de adicție. Nu-i vorba de adicție de droguri sau altceva asemănător, ci de codependență sau simbioză.

Modulul viziune 99 la sută funcționează cam așa: Bacteriile poartă viruși. Virușii nu pot trăi singuri, ci doar în simbioză cu bacteriile, de exemplu. Modulul de adicție apare atunci când virușii colonizează o bacterie și o fac dependență de ei. Dacă bacteria pierde virusul, moare. Cât stă în ea, virusul se apără de invadarea unui alt virus și apără și bacteria.

E valabil pentru orice formă de virusare, în mod special cu retroviruși. Informația e fixată în creier pe bază de mecanisme de tip viral. Ne colonizează și e apărată tot prin niște mecanisme virale. Devenim dependenți de informația din celulele noastre și tindem să o apărăm de alte informații asemănătoare care încearcă să o înlocuiască.

Dezvoltăm astfel imunitate cognitivă, un posibil alt nume pentru funcția de vedere a creierului din spatele apariției bulelor ideologice. Devenim dependenți de rutinele, atașamentele și convingerile noastre.

În creier se activează zone diferite când o aserțiune se potrivește și când nu se potrivește cu ce știi funcția de vedere a creierului deja. În caz de potrivire, se activează rețeaua Default. Altfel spus, ne protejăm identitatea culturală la fel cum virușii își protejează bacteriile gazdă. Merită amintit aici că omul are două sisteme imunitare, de fapt. Îți faci treaba cu el, te duce până la Ploiești, dar cu un număr mai mic de pasageri și cu o viteză mai mică.

Face față unui număr redus de pericole, cunoscute pentru specia noastră. Rolul lui e să pregătească organismul pt ceea ce i se va întâmpla în viitor. Modul în care reacționează tinder pentru vedere posibili atacatori seamănă mult cu felul la care reacționează creierul la posibilele pericole.