Importator Leonidas: Vanzarile de praline pentru a fi oferite cadou inseamna 70% din business

70% din viziune este cât de mult, anunturiaici.ro | Pagina din | Prima revistă online dedicată femeilor din Moldova

Într-un interviu acordat Agerpres el a vorbit despre efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii din România şi a susţinut că fermierii români trebuie să cultive hibrizi rezistenţi la perioadele lungi de secetă, dar şi să modifice tehnologia pe cultură, respectiv să semene mai devreme pentru a putea evita temperaturile caniculare.

De asemenea, Tabără a 70% din viziune este cât de mult că România ar putea cultiva "cu succes" multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul, dar ar putea produce şi smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dacă s-ar face într-un sistem coordonat.

Nu în ultimul rând, fostul ministru al 70% din viziune este cât de mult, un mare susţinător al ingineriei genetice, a precizat că Europa va pierde, şi implicit şi România, nu doar din punct de vedere al producţiei ci şi al competitivităţii, dacă se va merge în continuare pe o orientare ce exclude utilizarea biotehnologiilor.

AGERPRES: România se confruntă tot mai des cu valuri de căldură, secetă extremă, urmate de precipitaţii torenţiale chiar tornade, schimbările climatice fiind cauza principală a acestor fenomene. Care sunt efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii din Viziune astigmatism exerciții oculare Valeriu Tabără: În primul rând, este clar că schimbările climatice nu mai sunt o poveste.

70% din suprafaţa României a intrat în proces de ”aridizare”, din cauza schimbărilor climatice

Sigur că este o dispută între marile puteri, inclusiv poziţia preşedintelui american legată de anumite idei şi păreri exprimate la nivel european şi mondial, dar care nu mai sunt doar păreri în domeniu, sunt realităţi. Ce înseamnă schimbările climatice pentru România?

O încălzire treptată, care în ultimii de ani, a ajuns la 2 - 2,5 grade Celsius. O creştere a temperaturii, fie numai cu o jumătate de grad, influenţează fenomene majore la nivel de ţară. Procesul acesta de aridizare nu a apărut de acum, a apărut de acum mai mult de 50 de ani.

Autonomia curriculară - o provocare

La nivel global se vorbeşte despre deşertificare. Acesta a evoluat extraordinar şi iată că o întâlnim la această dată, mai ales pe anumite zone ale României, cum este Dobrogea, Lunca Dunării, zonele de podiş din Moldova, partea de vest a ţării, zone care au 70% din viziune este cât de mult într-un proces de aridizare.

Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a României, partea din sudul Olteniei, cu peste Şi vreau să explic. Aici nu este vorba despre zone, aşa cum am fost obişnuiţi, în care a plouat mai mult sau zone în care a plouat mai puţin. Fenomenul acesta de aridizare, de apariţie a perioadelor mai lungi sau mai scurte de căldură mare, astăzi este în partea de vest şi în decurs de o zi a apărut în toată ţara, ajunge la capătul celălalt al ţării.

Mai mult decât atât. A crescut foarte mult perioada aceasta 70% din viziune este cât de mult temperaturi foarte ridicate şi iată că ne întâlnim cu un alt fenomen care afectează România şi de care nu prea s-a ţinut seama. De exemplu, anul acesta plantele s-au maturizat rapid, pentru că nu a fost apă în sol - şi foarte puţini înţeleg problema - este vorba despre indicele de aridizare. Şi începe uscarea la floarea soarelui, la porumb, de sus în jos, nu de la bază spre vârf.

La seceta pedologică ea începe de la pământ în sus. Floarea soarelui, care are un grad de adaptabilitate extraordinar, când are frunze multe şi începe seceta, frunzele de la bază umbrite sunt eliminate, le autoelimină planta, ca să nu mai fie consumatoare şi îşi poate reduce cudin 40 de frunze.

Când apare fenomenul acesta, care este din ce în ce mai frecvent în România şi mai semnificativ ca efecte, plantele acestea se usucă de la vârf în jos, iar cele mai afectate sunt porumbul şi floarea soarelui. Foarte afectată este şi soia, care la anumite grade de temperatură nu mai este fertilă. Din nefericire, această ariditate are consecinţe extraordinare şi asupra calităţii. De pildă, la porumbul din acest an a scăzut foarte mult masa hectolitrică, care se corelează direct cu conţinutul boabelor în substanţe de rezervă.

Cu cât ele sunt mai grele, mai pline, cu atât masa hectolitrică este mai mare. Ele s-au uscat rapid, nu au mai putut acumula nici chiar amidon şi atunci masa hectolictrică scade foarte mult, iar viziune mirositoare util, făina, proteinele în special au de suferit, nu mai acumulează. Deci, afectează inclusiv calitatea.

70% din viziune este cât de mult

Valeriu Tabără: Irigaţiile reprezintă o soluţie, dar din păcate nu este suficientă. Doar irigaţiile nu rezolvă problema. Ele rezolvă doar problema umidităţii solului, la nivel de rădăcină, dar nu şi pe cea a umidităţii şi a secetei atmosferice. Aici avem o singură soluţie, cu două componente. În primul rând trebuie să îmi creez soiuri şi hibrizi de cultivare, care să fie tolerante la perioadele de secetă şi să îmi rezolv şi să repar tehnologii. Adică nu mai pot semăna porumbul în aprilie, ca să îl prindă seceta din iulie, trebuie să mă duc cu semănatul către martie, poate februarie.

Este o problemă importantă, colosală aş spune. Aici este un test pe care ar trebui să îl cerem tuturor companiilor producătoare de hibrizi, i se spune "cold-test" şi este testarea rezistenţei la temperaturi scăzute a seminţei germinale sau a tinerilor plăntuţe la oscilaţii de temperatură.

Importator Leonidas: Vanzarile de praline pentru a fi oferite cadou inseamna 70% din business

Asta ar trebui să ajungă companiile să ceară şi inclusiv Inspectoratele pentru controlul calităţii seminţelor, introducerea ca probă obligatorie, dacă este vorba de sămânţa de floarea soarelui sau de porumb. Momentan se face doar la cerere, dar eu cred că ar astigmatismul este miopie să devină obligaţie pentru producătorii de sămânţă, iar pe buletinul de analiză să apară şi valorile indicelui cold-test, ca fermierul să poate alege acei hibrizi care au toleranţă, să îi semene mai timpuriu, ca să nu prindă seceta din vară şi atunci cred că nu mai sunt probleme.

Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi 70% din viziune este cât de mult floarea soarelui. Valeriu Tabără: Chiar şi pentru soia şi pentru unele termofile, sorgul, să vină mai spre primăvară, mai spre în faţă, cum spun agronomii.

Nu există o altă soluţie, decât cele două componente. Este vorba de soi tolerant şi să lucrezi cu modificarea tehnologiilor. De exemplu, în Dobrogea, care face producţii în condiţiile acestea de secetă, eu pot să gestionez apa din sol la nivelul de necesitate, măcar pentru o oarecare perioadă, prin tehnologiile de lucru, adică nu fac arătura, fac scarificare, fac nivelarea, afânarea, ca orice cantitate mică de apă care îmi cade să fie înmagazinată în sol.

Ştiţi bine că toate aceste cantităţi mari de precipitaţii care cad pe o perioadă mică de timp nu rezolvă problema. Factorul determinat la schimbările climatice, palpabil şi foarte precis, este temperatura crescută, mult peste media multianuală.

Anul acesta de pildă, majoritatea lunilor sunt cele mai calde din istoria de determinărilor climatice în 70% din viziune este cât de mult. Partea de precipitaţii îmbracă o altă formă, ea nu a scăzut, nu s-a redus cantitatea de precipitaţii, dar s-a modificat modul de distribuire a acestor precipitaţii.

Sunt cantităţi mari în intervale scurte de timp, după care urmează intervale mari fără precipitaţii, după care iar vin 50 sau 80 de litri şi dacă mă duc pe însumare ele pot depăşi media multianuală. Si aici intervine un alt lucru de pregătit în continuare şi nu ne potrivim cu viziunea cu irigaţiile, pentru că nu pot să ridic apa din Dunăre decât pentru o perioadă. Putem să susţinem cheltuielile pentru a ridica apa din Dunăre pe terasa a treia a Dunării?

Nu ştiu dacă putem. Economiştii şi analiştii spun că nu. Valeriu Tabără: Apa aceasta care ne vine torenţial şi care îmi cade pe teren prăfos - pentru că datorită acestor perioade lungi de secetă, de arşiţă directă, terenul strică din structura lui, se face praf şi deasupra se bătătoreşte - deci dacă vine o ploaie rapidă de volum mare face un de ce vederea a coborât repede, creând probleme formidabile de inundaţii.

Apa nu intră în sol. Aici intervine un alt lucru la care noi am renunţat şi datorită unor chestiuni de mediu prost abordate. Noi nu mai facem acele acumulări pe care le făceam din apele de primăvară. Noi nu ar trebui să le lăsăm să plece în Dunăre. Ar trebui să captăm aceste ape şi acesta ar fi rolul Canalului Siret-Bărăgan, dacă ar fi făcut, el s-ar putea duce până la Prut, să preia tot excedentul de apă din Prut şi Siret pe care îl depozitez în mijlocul Bărăganului, în lacul din Bărăgan, şi de acolo îmi iau când vreau.

Pe acest subiect aş mai vrea să spun un lucru, pe care l-am văzut în SUA. Eu nu aş da drumul la restructurarea din localităţile rurale, chiar şi la cele urbane, fără a colecta apa pluviometrică, nu în canalul în care intră apa uzată, ci într-un canal separat şi care să fie depozitată afară într-o amenajare. Să fie acest lucru o obligaţie. Se pot da proiecte, inclusiv cu fonduri europene, pentru 70% din viziune este cât de mult este vorba despre gestionarea unei resurse naturale.

Eu, dacă mă duc cu nişte măsuri de mediu, problema aceasta a apei, a valorificării ei, a conservării, ei este una dintre cele mai importante, la fel ca şi solul. Şi astfel de măsuri se pot face şi în viitorul Program Naţional Strategic. Atunci când sap canalul pentru apele uzate, lângă el vine o conductă care preia apa de pe acoperiş - şi aşa noi plătim apa pluvială.

Acum apa se duce în staţiile de epurare şi nu face altceva decât să mărească volumul de curăţire, cu costuri în plus.

70% din viziune este cât de mult

În SUA, inclusiv în campusurile universitare, am văzut aceste locuri de acumulare a apei. Dacă nu te uiţi cu atenţie şi nu ştii despre ce este vorba, nu le vezi când nu e apă, pentru că toate sunt înverzite.

Când este prea plin, li se dă drumul parţial. Restul, toată apa aceea, revine fie ca o zonă de agrement, fie este utilizată inclusiv pentru menţinerea spaţiilor verzi. Putem să facem un bazin care să preia din apa pluviometrică a Bucureştiului şi am putea iriga cu ea spaţiile verzi. Eu am ridicat această problemă când am fost ministru al Agriculturii, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.

Noi pierdem enorm de multă apă în anumite perioade scurte de timp, după care îi ducem lipsa 70% din viziune este cât de mult lungi de timp. Nu este normal.

In urma cu patru ani, cand a deschis cu o investitie de In general, valoarea medie a unui bon este de de lei pentru persoanele fizice si de Antreprenorul detine magazinul de la Dorobanti si francizele a alte doua unitati: una in Pipera-Tunari si una la Brasov, deschisa anul trecut.

În această zonă trebuie să fie o strategie foarte clară, având în vedere problema schimbărilor climatice. Strategia ar trebui făcută la nivel de Guvern, dar politicienii trebuie să fie dublaţi de specialişti de la ANM, de la ASAS, avem nouă secţii, de la Academia Română cu structurile ei, dar sunt şi alte instituţii de învăţământ superior, dar deocamdată nu ni s-a cerut părerea AGERPRES: Care este rolul cercetării şi al biotehnologiilor pentru combaterea fenomenelor meteo extreme care afectează tot mai mult şi mai des agricultura?

Valeriu Tabără: Aici, chiar este nevoie de biotehnologii sau de acea inginerie genetică, deoarece aceste organisme de care vorbeam ca o parte importantă a luptei împotriva schimbărilor climatice nu se pot realiza prin metodele clasice, pentru că ia foarte mult timp să creezi un porumb cu rezistenţa sorgului la secetă.

Nu avem cum, dar, dacă se aplică bioingineria sau ingineria genetică, se poate prelua de pildă de la sorg acea genă care determină ceara de pe frunze, care determină numărul de perişori absorbanţi şi se poate transfera la porumb.

70% din viziune este cât de mult

Un alt exemplu, de ce nu s-ar lua o genă de la pir, care este rezistentă la secetă? Despre pir se spune că îl pui în vârful cumpenei fântânii, îl laşi un an, şi pe urmă îl aduci şi îl pui în pământ, iar el germinează din nou. Atât este de rezistent. Genele acestea, transferate în sistemul plantelor utilizate, ne pot ajuta foarte mult şi cu adevărat împotriva schimbărilor climatice.

Actualitate

Dar 70% din viziune este cât de mult este un lucru pe care trebuie să îl facem: zonarea plantelor noi, aduse din regiunile calde, secetoase. Se poate începe un astfel de program, care ar trebui obligatoriu susţinut prin fonduri, naţionale şi europene, pentru că el vine tot pentru contracarea schimbărilor climatice.

Încălzirea vremii la noi înseamnă posibilităţi de a produce multe alte produse pe care acum le importăm. Ce plante din zonele calde s-ar putea adapta testarea acuității vizuale viitor în România?

Valeriu Tabără: Cred că multe plante din zonele calde pot să îşi facă loc, la un moment dat, de pildă măslinul. Putem produce smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dar toate acestea într-un sistem coordonat. Valeriu Tabără: Unele chiar cu succes, dar altele pot fi introduse treptat, pe soiuri care să se potrivească pentru ţara noastră.

Nu pot aduce un soi din SUA sau din Grecia, cu rezultate bune la noi. Dar eu am baza genetică. Cine va ajuta la restabilirea vederii asemenea, putem să producem arahide sau plante medicinale.

Noi chiar cultivăm acum arahide, nu cu extensie foarte mare, dar pe anumite zone. Am produs şi soiuri, dar ele ar putea să fie un domeniu de producţie în care să îţi reduci foarte mult importurile. AGERPRES: Consideraţi că ar trebui schimbată în viitor structura culturilor, adică să renunţăm la cereale şi să cultivăm astfel de plante, specifice zonelor calde?

Valeriu Tabără: Nu este vorba de schimbat. România trebuie să rămână o ţară cerealieră, indiscutabil. Nu cred că trebuie să ne extindem pe orez, de exemplu. Acum cultivăm pe mii de hectare, dar posibilităţile noastre sunt la Avem amenajări şi am putea fi exportatori de orez. Pe lângă cereale mai apar şi plantele producătoare de proteină, soia, fasolea, mazărea. Aceste plante trebuie să rămână, pentru că noi milităm mult pe aducerea proteinelor vegetale şi pentru alimentaţia umană cât şi pentru cea animală.

În toată lumea asta mare, că sunt bacteria E-coli, că sunt un minuscul virus, că sunt om sau elefant, nu sunt decât 64 de aminoacizi, care sunt baza vieţii. Ei se combină în miliarde de varietăţi. Toate caracterele sunt date de secvenţe proteice, care sunt într-o evoluţie, iar ele au ajuns în anumite laboratoare cu dotare şi cu înţelegere perfectă a fenomenului şi pot să grăbească acest proces cu care să contracarezi aceste probleme. Şi în cazul poluării, combaterea se poate face numai prin biotehnologie, să creezi formele cu rezistenţa naturală la boli şi la dăunători.

70% din viziune este cât de mult înseamnă să schimbi anumite rapoarte de gene din genomuri. Asta se poate face prin tehnică sau biotehnologie. Toate lucrurile care s-au scris că s-a luat de la peşte ADN sunt false, s-au luat secvenţe proteice care sunt aceleaşi, din aceeaşi aminoacizi. Aşa cum de pildă la porumb putem erbicida cu triazină, care selectează porumbul şi omoară toate buruienile, la grâu, de asemenea, erbicidăm şi rămâne grâul, de ce la manifestarea miopiei şi la floarea soarelui nu putem să creăm o formă rezistentă naturală, copiind ceea ce este în natură?

Totul este securizat pentru o tranzacție rapidă și sigură. Alegi destinația, perioada, serviciul turistic hotel, pensiune, pachet etc.

Mai avem şi această problemă de reducere a dozelor de erbicide. Nu se poate realiza acest lucru prin poveşti, ci prin biotehnologie. Uitaţi ce se întâmplă cu ambrozia, nu ai folosit ierbicide, nu îi mai facem faţă, la pesta porcină nu ai intrat în sisteme de biotehnologii, ai scăpat-o de sub control şi îţi creează pierderi imense.

Este o mare greşeală de a nu aborda probleme tehnice superioare. Mă refer acum şi la hotărârea Curţii Europene de Justiţie de la Haga din 27 iuliecând a oprit multiplicarea genetică, mutaţiile adică. Este prima greşeală mare. Această Curte - şi îmi asum răspunderea pentru ceea ce spun - copiază exact poziţia Inchiziţiei.

Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate. Aproape sapte din zece intreprinderi mici si mijlocii IMM din sectorul local de productie au mai putin de noua angajati. Afacerile romanesti mici nu reusesc sa echilibreze exporturile de bunuri ale Romaniei, arata o analiza facuta de ZF pe baza datelor de la Institutul National de Statistica. Astfel, lipsa fortei fabricilor locale a transformat Romania intr-o piata de desfacere, astfel incat consumul a ajuns sa fie acoperit majoritar din importuri in multe sectoare precum industria alimentara.

Numai Inchiziţia nu dădea voie nici măcar să gândeşti, nu să aplici. Acum aceeaşi instituţie, tot de natură juridică, dar în secolul XXI, vine şi îmi spune că nu am voie nici măcar să gândesc la un fenomen care a stat la baza evoluţiei vieţii pe pământ.

Nu a venit nimeni şi a schimbat, au fost mutaţii în genoame.

Top citite acum

Vă dau un exemplu: pâinea 70% din viziune este cât de mult care o mâncăm pe masă zilnic provine dintr-o mutaţie naturală, din grâu hexaploid, dar acesta mai întâi a fost diploid, apoi a fost tetraploid şi acum hexaploid. Această mutaţie genetică are loc, iar omul a avut rolul doar rolul de a selecta. La porumb, boabele în forma iniţială nu au fost în ştiuleţi ci în panicul, în spic, ca şi grâul.

Dar atunci când au apărut ştiuleţii, omul, acolo în Mexic, a zis că sunt mai apărate boabele decât în vârf, unde le mănâncă păsările şi a ales plantele acelea şi le-a înmulţit treptat şi astfel s-a ajuns la planta de azi. Cartoful a fost adus din zona tropicală şi iată că a fost adaptat în timp în zonă temperată. Unde ne aflăm acum şi care sunt provocările în agricultură pe plan european şi mondial?